Blog

Cum influențează educația financiară percepția asupra asigurărilor de viață

Știm cu toții că primele lecții de educație financiară le primim de la părinți sau bunici, care ne explică, încă din copilărie, cât de importanți sunt banii pe care îi ținem sub saltea, mai ales atunci când nu ne dau banii afară din casă. Mai știm, printre altele, și că e important să nu aruncăm banii pe fereastră, că anumite lucruri (sau oameni) nu fac, uneori, nici măcar doi bani și că e important să avem mereu bani de buzunar. În fine, mai știm și că propriile palme sunt cei mai buni consultanți financiari pe care ne putem baza. Nu de alta, dar ne oferă constant informații financiare despre propriul buget: dacă ne mănâncă palma stângă, luăm bani; dacă ne mănâncă palma dreaptă, dăm.

Educația financiară de tip românesc

Cu alte cuvinte, administrarea finanțelor este un domeniu în care pășim din copilărie. Dar, de cele mai multe ori, ne oprim, cu sau fără voia noastră, la acest nivel. Iar asta, pentru o bună bucată de vreme, pentru că primele lecții adevărate de educație financiară ne sunt oferite abia în liceu, la câțiva ani distanță, la orele de economie. În aceste condiții, nici nu e de mirare că România ocupă ultimul loc în UE la capitolul educație financiară. Dar nu rușinea ultimului loc în acest clasament e cea care apasă cel mai tare, nici faptul că mai puțin de 4% dintre românii participanți la un studiu financiar* au reușit să răspundă corect la trei întrebări simple despre finanțele personale. Altceva e mai frustrant.

Concret, educația financiară precară îi împiedică pe români să obțină mai multe informații despre anumite domenii extrem de importante nu doar pentru prezentul lor, ci și pentru viitor. Iar industria asigurărilor este, cu siguranță, un domeniu pe care românii ar trebui să îl aprofundeze. Spre deosebire de europeni, cei mai mulți dintre români se limitează la polițele obligatorii, fie ele RCA (asigurarea de răspundere civilă auto) și/sau PAD (asigurarea obligatorie a locuințelor), ignorând alte produse de asigurare care le-ar putea oferi un viitor mai stabil. Iar asigurările de viață se regăsesc, paradoxal, în această categorie, cea a polițelor mai degrabă ignorate. Viața este bunul cel mai de preț, dar, cu toate acestea, românii aleg, de obicei, exceptând asigurările obligatorii, polițele care le asigură orice altceva, mai puțin viața.

Asigurările de viață, încă un început de drum în România

Astfel, în momentul de față, asigurările de viață au, în România, o pondere de aproximativ 20% din totalul pieței de asigurări. Mai mult, potrivit unui studiu realizat de o companie de asigurări, un român investește, în medie, mai puțin de 20 de euro anual într-o poliță de viață, o medie de 60 de ori mai mică decât cea europeană. Într-adevăr, polițele de viață încă mai reprezintă un produs relativ nou pentru România, așa că, într-o anumită măsură, este de înțeles de ce românii privesc cu o oarecare reticență acest tip de asigurări. Cunoscând puțin spre deloc un drum, nu mulți sunt cei care aleg calea respectivă. Aici, intervine educația financiară, care poate creiona o hartă pe înțelesul tuturor, o hartă care poate indica drumul spre un viitor mai bun, un drum care presupune pași mici, dar siguri.

Polița de viață nu e un simplu produs care acoperă riscuri precum îmbolnăvire, invaliditate, intervenție chirurgicală, deces, etc. Asigurarea de viață reprezintă, de fapt, protecția financiară a unei persoane și/sau a familiei sale. Răspunzând unor nevoi mult mai complexe, o astfel de poliță este accesibilă în mai multe forme: asigurarea de viață clasică, asigurarea de viață cu plan de economisire, asigurarea de viață cu acumulare de capital, asigurarea de viață cu componentă de investiție, etc. În plus, o poliță de viață poate fi personalizată periodic, pentru a se adapta unor nevoi în continuă schimbare. Înțelegând că suntem singurii responsabili pentru propria protecție financiară, nu putem trece cu vederea beneficiile unei asigurări de viață. Iar educația financiară joacă un rol crucial în acest proces de înțelegere.

*Studiu realizat în 2014 de universitățile George Washington și University of Pennsylvania și citat de Ziarul Financiar.

Share this post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *